Firmele care derulează contracte de achiziții publice vor trebui să acorde atenție unor schimbări legislative semnificative, operate recent atât în domeniul fiscal, cât și în modul de evaluare a ofertelor pentru licitațiile publice. Modificările impun noi obligații în ceea ce privește emiterea facturilor, dar și criterii suplimentare legate de calitatea relațiilor de muncă derulate de ofertanți, care vor fi luate în calcul în premieră în procedurile de atribuire a contractelor publice.
Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele implicate în contracte de achiziții publice, achiziții sectoriale sau concesiuni de lucrări ori servicii vor fi obligate să includă în facturile raportate în sistemul e-Factura și codurile CPV (Common Procurement Vocabulary, un nomenclator unitar al achizițiilor publice la nivelul UE). Această cerință a fost introdusă prin OUG 138/2024. Codurile CPV, stabilite printr-un regulament european (nr. 2.195/2002), identifică în mod unitar fiecare bun sau serviciu care face obiectul unui contract de achiziție publică.
Ce înseamnă această modificare pentru companii? Firmele vor trebui să-și adapteze sistemele contabile și procesele de facturare pentru a include aceste coduri CPV în facturi, evitând astfel riscul sancțiunilor pentru neconformare. Este important ca întreprinderile să își pregătească din timp fluxurile operaționale pentru această schimbare care se va aplica de la 1 ianuarie 2025 și care va viza toate facturile B2G raportate în sistemul național de facturare electronică.
Contractele colective de muncă și obligațiile legale privind salariul minim obligatoriu devin relevante în procedurile de atribuire a licitațiilor publice
O altă modificare importantă și de impact vine ca urmare a intrării în vigoare a Legii 283/2024 la data de 17 noiembrie 2024, care promovează printre altele și responsabilitatea socială în cadrul achizițiilor publice.
Astfel Legea 283/2024 conține, printre altele, prevederi care influențează legislația privind procedurile de achiziții publice și concesiune lucrări și servicii. În mod specific:
– devine obligatoriu ca operatorii economici participanți la aceste proceduri să respecte prevederile legale privind salariul minim obligatoriu (pragul minim legal și perioada maximă de 24 luni pe care se poate plăti un salariat cu salariul minim legal) și legea dialogului social (în mod particular este vorba de proba inițierii negocierilor colective pentru firmele cu peste 10 angajați precum și celelalte prevederi din aria obligațiilor de informare / consultare).
– în cazul în care un operator economic este condamnat penal pentru nerespectarea salariului minim va fi exclus de la participarea în procedurile de achiziții publice / concesiune lucrări pentru o perioadă de 2 ani.
– se suplimentează motivele de încetare la inițiativa autorității contractante a contractelor de achiziție publică/concesiune, respectiv:
(i) condamnarea printr-o hotărâre judecătorească penală definitivă a operatorului economic cu care s-a încheiat contractul pentru încălcarea legislaţiei în materia stabilirii şi plăţii salariilor minime către lucrătorii lor dă dreptul autorității contractante să înceteze pe acest motiv contractul de achiziție publică/concesiune aflat în derulare;
(ii) dacă operatorului economic cu care s-a încheiat contractul sau subcontractanții acestuia nu respectă obligațiile prevăzute în documentaţia de atribuire privind reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste domenii, autoritatea contractantă va avea dreptul de a denunţa unilateral contractul de achiziţie publică/concesiune în perioada de valabilitate a acestuia.
– se adaugă posibilitatea stabilirii unui nou factor de evaluare în cadrul procesului de atribuire a proiectelor, existenta unui contract colectiv.
Astfel, începând de la data intrării în vigoare a Legii 283, contractele colective de muncă (CCM) au devenit un element important în evaluarea ofertelor pentru licitațiile publice. Mai exact, companiile ofertante trebuie să demonstreze că au un contract colectiv de muncă valabil, fie la nivel de unitate, fie la nivel sectorial. Această cerință poate fi inclusă către autoritatea contractantă în factorii de evaluare în cazurile în care se aplică criteriile de atribuire referitoare la raportul „calitate-preț” sau la „calitate-cost”.
În mod concret, Legea 283 a introdus în cadrul legal al achizițiilor publice (Legea 98/2016) o nouă cerință la evaluarea ofertelor: existența unui contract colectiv de muncă valabil la nivel de unitate sau aplicabil la nivel sectorial. Acest criteriu, prevăzut la articolul 187 alin. (5), litera d), este menit să promoveze condițiile echitabile de muncă și să stimuleze implicarea companiilor în negocierea unor acorduri benefice pentru angajați.
Noua reglementare pune accent pe responsabilitatea socială a ofertanților, ceea ce înseamnă că firmele care demonstrează un angajament real față de respectarea legislației muncii și a bunelor practici vor avea șanse sporite să obțină contractele dorite.
Criteriile de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „calitate-cost” pot include de acum încolo și analiza relațiilor de muncă ale ofertantului, astfel că existența unui CCM echitabil poate influența în mod direct punctajul final al unei oferte. Firmele care îndeplinesc această condiție pot fi privite cu mai multă încredere de către autorități, ele având șansa de a obține punctaje suplimentare în licitații. Mai mult, prezența unui CCM poate oferi un avantaj în caz de egalitate: în situația în care doi ofertanți obțin punctaje egale pe celelalte criterii de atribuire, existența unui CCM poate oferi un avantaj decisiv.
Din perspectiva noilor modificări, companiile cu un Contract Colectiv de Muncă activ sunt considerate, deci, mai stabile, având un risc mai mic de conflicte de muncă sau greve. Acest lucru se întâmplă pentru că un contract colectiv de muncă aduce în general stabilitate și continuitate în relațiile de muncă, oferind condiții mai bune angajaților, ceea ce contribuie la o forță de muncă motivată și productivă, esențială pentru derularea eficientă a proiectelor publice. De asemenea, un CCM activ demonstrează transparență și respectarea legislației muncii și, totodată, reduce riscurile sociale, precum conflictele de muncă sau grevele, asigurând autorităților garanția că proiectele publice vor putea fi derulate fără întreruperi.