”O altă analiză similară, din aceeași perioadă care a urmat recensământului din 2021, realizată de Economedia, citează faptul că doar 12% dintre comune și puțin peste jumătate dintre orașe și-ar păstra statutul actual dacă s-ar aplica strict criteriile legii 351.
La momentul respectiv, mediul de afacări, alături de Camera de Comerț și Industrie a României au propus reducerea numărului de județe de la 41 la 15, redefinirea comunei ca localitate cu minimum 5.000 de locuitori și a orașului ca localitate cu cel puțin 10.000.”
De peste două decenii, Legea 351/2001 stabilește criterii precise pentru ierarhizarea localităților românești. Astfel, un oraș ar trebui să aibă cel puțin 5.000 de locuitori, iar un municipiu nu mai puțin de 25.000, la care se adaugă obligații legate de dotări edilitare, de la rețele de apă și canalizare la unități sanitare și spații culturale. În realitate, România funcționează după o topografie administrativă care ignoră flagrant aceste criterii și, de fapt, ține cu dinții de o sumă de redundanțe financiare și mai ales logistice care nu se justifică și care îngreunează bugetul de stat fără să aducă concret beneficii cetățenilor de rând. Practic, Reforma Administrației Locale propusă vara aceasta de către Guvern ca bază pentru jaloanele neîndeplinite din PNRR, dar și ca metodă de „subțiere” a aparatului administrativ local are deja o bază legală, care dacă s-ar aplica concret de mâine, punitiv, ar aduce la bugetul de stat un aflux de ordinul miliardelor de lei. Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Legea care deja ar putea să taie enorm din cheltuielile de la buget, dar nu se aplică de peste 20 de ani. Câte orașe și municipii ar trebui „retrogradate” în România