Raportul Draghi despre competitivitatea europeană prezintă o serie de măsuri esențiale pentru revitalizarea economiei Uniunii Europene. Într-un context global marcat de inovație rapidă, schimbări climatice și provocări geopolitice, acest raport pune accent pe necesitatea unei strategii integrate care să promoveze inovația, sustenabilitatea și autonomia strategică a Europei.
Pentru IMM-urile din România, aceste recomandări nu sunt doar linii directoare abstracte: ele pot genera un impact profund asupra modului în care aceste întreprinderi operează, inovează și se adaptează într-un mediu economic în continuă schimbare.
Provocările cu care se confruntă antreprenorii români
1. Transformarea digitală:
Una dintre principalele provocări pentru IMM-urile din România este adaptarea la noua eră digitală. Raportul european subliniază necesitatea accelerării digitalizării și a inovației tehnologice, subliniind că Europa nu poate rămâne în urmă în ceea ce privește tehnologiile emergente precum inteligența artificială, automatizarea și Internetul lucrurilor. Totuși, IMM-urile românești întâmpină dificultăți majore în adoptarea acestor tehnologii din cauza lipsei resurselor financiare, a accesului limitat la formare specializată și a unui cadru legislativ insuficient adaptat. Acest decalaj digital poate deveni o barieră semnificativă în calea competitivității pe piețele internaționale, expunând IMM-urile românești la riscul de a pierde oportunități esențiale de creștere și inovare.
2. Independența și eficiența energetică în contextul tranziției verzi:
Tranziția către o economie verde este un alt pilon important al strategiei europene, însă pentru IMM-urile din România, acest proces implică provocări considerabile. Costurile inițiale ridicate asociate implementării tehnologiilor verzi, precum și incertitudinile privind accesul la finanțare și rentabilitatea investițiilor pot descuraja întreprinderile să se angajeze pe calea tranziției ecologice. De asemenea, fluctuațiile prețurilor la energie, precum și dependența de importuri, pot adăuga presiuni suplimentare asupra IMM-urilor, afectându-le capacitatea de a concura pe piețele interne și internaționale.
În acest context, retehnologizarea IMM-urilor din România devine o necesitate critică pentru creșterea eficienței energetice și reducerea costurilor operaționale. Prin înlocuirea echipamentelor învechite și energofage cu tehnologii moderne și sustenabile, IMM-urile pot beneficia de economii semnificative de energie, contribuind astfel la diminuarea impactului asupra mediului și alinierea cu obiectivele europene de reducere a emisiilor de carbon. Implementarea unor măsuri de retehnologizare nu doar că îmbunătățește competitivitatea pe piață prin reducerea costurilor, dar și stimulează inovația și reziliența pe termen lung, pregătind IMM-urile pentru provocările economice și de mediu ale viitorului.
3. Accesul la finanțare:
Accesul la finanțare rămâne o provocare centrală pentru IMM-uri, iar raportul european recunoaște necesitatea creării unor mecanisme financiare mai flexibile, adaptate nevoilor specifice ale întreprinderilor mici și mijlocii. În România, însă, birocrația excesivă, reglementările complexe și lipsa de coerență între diferitele surse de finanțare disponibile adaugă un strat suplimentar de dificultate pentru antreprenori. Astfel, IMM-urile sunt adesea forțate să se bazeze pe surse de finanțare scumpe și greu accesibile, ceea ce le limitează posibilitățile de investiții în inovare și dezvoltare.
4. Concurența globală:
IMM-urile românești se confruntă cu o concurență globală acerbă, în special din partea companiilor din afara UE, care beneficiază de sprijin masiv din partea propriilor guverne și de costuri de producție mult mai mici. Raportul european evidențiază nevoia de protejare a întreprinderilor europene împotriva practicilor comerciale neloiale și subliniază importanța unei politici comerciale proactive care să sprijine competitivitatea IMM-urilor. Cu toate acestea, implementarea unor astfel de măsuri poate fi complexă și poate întâmpina rezistență din partea partenerilor comerciali internaționali, creând un mediu de afaceri imprevizibil pentru IMM-urile din România.
5. Fragmentarea pieței unice:
Una dintre principalele bariere identificate în raport este fragmentarea pieței unice europene, care afectează direct IMM-urile. În ciuda eforturilor de armonizare legislativă și de reducere a barierelor comerciale, întreprinderile românești se confruntă în continuare cu dificultăți în navigarea reglementărilor naționale diferite ale fiecărui stat membru. Această fragmentare nu doar că limitează potențialul de expansiune internațională, dar crește și costurile operaționale și birocratice pentru IMM-uri, afectându-le competitivitatea pe piața unică.
Oportunitățile pentru antreprenorii români
1. Acces extins la piețele internaționale:
Una dintre oportunitățile majore pentru IMM-urile românești derivă din recomandările raportului de a stimula accesul la piețele internaționale. Acest lucru include inițiative de susținere a exporturilor, facilitarea accesului la informații de piață și sprijinul pentru crearea de parteneriate strategice la nivel global. Aceste măsuri pot deschide noi oportunități pentru IMM-uri, permițându-le să își diversifice baza de clienți și să se extindă în piețe emergente, reducându-și în același timp dependența de piața locală.
2. Finanțare pentru inovație și sustenabilitate competitivă:
O altă oportunitate esențială pentru IMM-urile din România este accesul la noi surse de finanțare dedicate proiectelor inovatoare și verzi. Fondurile de garantare, programele de subvenționare și alte mecanisme financiare menționate în raport pot oferi IMM-urilor resursele necesare pentru a investi în independența energetică, eficiența energetică, digitalizare și alte proiecte care să le sporească competitivitatea sustenabilă. Această aliniere între politicile europene și cele naționale poate crea un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea durabilă a IMM-urilor.
3. Simplificarea reglementărilor și reducerea birocrației:
Raportul subliniază necesitatea unei simplificări drastice a reglementărilor și a procedurilor administrative, ceea ce ar putea reprezenta un imbold semnificativ pentru IMM-uri. Reducerea birocrației și armonizarea legislației între statele membre ar facilita accesul IMM-urilor la finanțare, la programe de sprijin și la piețele internaționale, contribuind la crearea unui mediu de afaceri mai transparent și mai predictibil.
4. Dezvoltarea competențelor și recalificarea forței de muncă:
Oportunitățile de formare și recalificare a forței de muncă reprezintă un alt aspect crucial menționat în raport. IMM-urile din România ar putea beneficia de programe europene dedicate educației și formării profesionale, care să le permită să își dezvolte competențele necesare pentru a se adapta la noile cerințe ale pieței. Investițiile în capitalul uman vor juca un rol central în asigurarea unei forțe de muncă calificate, capabile să susțină inovarea și creșterea economică.
5. Parteneriate public-private pentru inovație:
Raportul promovează importanța parteneriatelor public-private ca motor al inovării și al dezvoltării economice. IMM-urile din România pot profita de aceste inițiative prin participarea la consorții de cercetare și dezvoltare, colaborând cu universități, centre de cercetare și alte companii pentru a dezvolta noi produse și servicii inovatoare. Astfel de parteneriate pot facilita accesul la cunoștințe avansate și la tehnologii de ultimă generație, sporind competitivitatea IMM-urilor pe plan internațional.
Rolul statului român în sprijinirea IMM-urilor
Pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de recomandările Raportului Draghi, statul român trebuie să adopte o abordare strategică și coordonată, concentrându-se pe măsuri concrete care să sprijine IMM-urile în procesul de adaptare la noile realități economice:
1. Simplificarea cadrului legislativ și reducerea birocrației:
Guvernul român ar trebui să acorde prioritate simplificării procedurilor administrative și reducerii birocrației care afectează IMM-urile. Implementarea unor platforme digitale eficiente și optimizate pentru accesul la diferite surse de finanțare, raportarea fiscală și depunerea de cereri pentru fonduri europene poate reduce semnificativ timpul și costurile asociate proceselor birocratice, facilitând activitatea antreprenorilor.
2. Crearea de platforme de dialog public-privat:
Statul român trebuie să înființeze platforme de dialog între sectorul public și cel privat, asigurându-se că politicile economice sunt dezvoltate în strânsă consultare cu reprezentanții IMM-urilor. Aceste platforme pot facilita un schimb constant de idei și feedback, asigurând că măsurile adoptate răspund nevoilor reale ale sectorului antreprenorial și contribuie la un mediu de afaceri cu adevărat favorabil.
3. Sprijin pentru inovare și digitalizare:
Investițiile în infrastructura digitală și sprijinul pentru inovare ar trebui să fie printre prioritățile guvernului. Statul poate facilita accesul IMM-urilor la tehnologiile de ultimă generație prin oferirea de stimulente fiscale, granturi și alte forme de sprijin financiar, în condițiile în care sursele nerambursabile de finanțare disponibile până acum sunt complet insuficiente. Totodată, guvernul ar trebui să încurajeze adoptarea noilor tehnologii prin promovarea unor standarde și reglementări clare care să susțină digitalizarea în rândul IMM-urilor.
4. Acces optimizat și personalizat la finanțare prin fonduri de garantare:
Pentru a sprijini accesul IMM-urilor la finanțare, guvernul român ar trebui să extindă și să diversifice programele de garantare a creditelor. Acestea pot include fonduri de garantare pentru investiții în independența și eficiența energetică, inovație și digitalizare, reducând riscurile asociate cu obținerea de finanțare din surse tradiționale. Prin crearea unui cadru stabil și previzibil pentru accesul la finanțare, IMM-urile vor putea investi cu încredere în proiecte de dezvoltare și extindere.
5. Susținerea educației și formării profesionale:
Guvernul trebuie să colaboreze îndeaproape cu sectorul privat și cu instituțiile educaționale pentru a dezvolta programe de formare adaptate nevoilor actuale ale pieței muncii. Acest lucru include promovarea educației digitale, a competențelor tehnice și a abilităților de gestionare a afacerilor, asigurând astfel o forță de muncă calificată, capabilă să sprijine creșterea și inovarea în cadrul IMM-urilor.
Concluzii
În concluzie, recomandările raportului despre competitivitatea europeană, aliniate cu cele care ar trebui să fie prioritățile naționale, oferă o oportunitate semnificativă pentru IMM-urile din România de a-și crește competitivitatea sustenabilă și reziliența într-un mediu economic global aflat în continuă schimbare. Cu un sprijin adecvat din partea statului și prin adoptarea unei strategii integrate de dezvoltare, IMM-urile pot deveni actori-cheie în economia europeană, contribuind la creșterea și prosperitatea României în contextul global actual. Abordarea integrată a sprijinului financiar, educațional și tehnic poate transforma IMM-urile din România în lideri de piață, capabili să navigheze cu succes provocările și oportunitățile economice ale viitorului.
Pentru ca aceste oportunități să devină realitate, deschiderea la un dialog real, concret și constructiv din partea statului român este vitală pentru viitorul IMM-urilor. În contextul electoral actual și având în vedere provocările majore generate de deficitul bugetar ridicat și inflația necontrolată, este esențial ca autoritățile să depășească abordările formale sau simbolice și să se angajeze în colaborări autentice cu structurile asociative credibile ale mediului de afaceri. Lipsa unui dialog veritabil sporește neîncrederea și scepticismul, atât în rândul antreprenorilor, cât și al sistemului financiar-bancar și al cetățenilor în general. Pentru a restabili încrederea și a stimula creșterea economică, guvernul trebuie să demonstreze angajament și transparență în implementarea măsurilor de sprijin, adaptându-le la nevoile reale ale IMM-urilor și creând astfel un mediu favorabil pentru dezvoltarea sustenabilă și competitivă a acestora. Numai printr-un parteneriat autentic și responsabil între sectorul public și cel privat, România poate depăși obstacolele actuale și poate construi un viitor economic solid pentru IMM-urile sale, ce reprezintă coloana vertebrală a economiei țării noastre.
Ana-Maria Icătoiu are 20 de ani de experiență în domeniul proiectelor de private investiții, al dezvoltării sustenabile, al independenței și eficienței energetice, al proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare. Este prim vicepreședinta patronatului Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) și face parte din numeroase comitete ce monitorizează implementarea programelor cu finanțare europeană (Programul Tranziție Justă; Programul Regional București-Ilfov; Programele Educație și Ocupare și, respectiv, Incluziune și Demnitate Socială), precum și din grupul de lucru privind viitorul Politicii de Coeziune post-2027. În calitate de prim vicepreședintă a OFA, Ana-Maria Icătoiu reprezintă interesele IMM-urilor în dialogul cu sistemul public național și european despre tot ce înseamnă programe de finanțare a proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii, indiferent de sursa acestora, despre viitorul Politicii de Coeziune, despre viitorul Pieței Unice Europene, șamd.