Agroprovens din Brăila a transformat în trei decenii un câmp gol într-un lan de 25 de hectare de lavandă. Următoarea mişcare în business este investiţia în irigaţii. „Aceste eforturi vom încerca să le acoperim din fonduri proprii sau din credite bancare. Avem în vedere şi proiecte pe fonduri europene.”
Agroprovens, o companie pusă pe picioare în 1993 de familia Gutium, a transformat în trei decenii un câmp gol din localitatea Bărăganul din judeţul Brăila într-un lan de 25 de hectare de lavandă. Pe lângă această cultură de nişă, compania mai are în portofoliu şi coriandru, armurariu, fenicul, in, ricin, pe care le procesează şi le pune astfel pe piaţă. Ce a însemnat pariul pe culturi de nişă?
„Culturile de nişă, într-un an normal, sunt mai profitabile. Însă, cea mai mare problemă este desfacerea şi faptul că în cazul unor culturi, cum ar fi lavanda şi cânepa, ai nevoie de utilaje adaptate fiecărei culturi în parte pentru întreţinere, recoltare şi procesare. Utilajele de acest tip vin în serie limitată şi sunt foarte scumpe, iar câteodată investiţia este greu de justificat. Acesta este şi motivul principal pentru care nu se încumetă mulţi să înfiinţeze astfel de culturi”, povesteşte Costin Gutium, fiul lui Gheorghe Gutium, cel care a pus bazele Agroprovens.
Afacerea a început cu culturi tradiţionale, de cereale, iar apoi s-a reprofilat pe culturi de nişă. În prezent, compania are înfiinţate 25 hectare de lavandă. Primul lan, cel de 15 hectare l-a înfiinţat în toamna anului 2015, iar doi ani mai târziu, după ce a perfecţionat capacităţile de recoltare şi distilare, a mai înfiinţat încă 10 hectare. „Butaşii au fost luaţi din Bulgaria, ţară cu tradiţie în cultivarea acestei plante, şi sunt un soi ce se pretează procesării în vederea obţinerii uleiului esenţial de lavandă”, îşi aminteşte Costin Gutium.
Compania Agroprovens valorifică lavanda sub formă de ulei esenţial, iar astfel a construit o unitate pentru procesarea florilor de lavandă şi a cumpărat combine pentru recoltarea lor. Campania de recoltare şi distilare durează maxim 10 zile. Manual, acest proces ar fi avut nevoie de 10 oameni şi ar fi durat 3 luni, susţin reprezentanţii firmei.
„Pentru majoritatea culturilor de nişă avem contract de desfacere cu diferiţi clienţi, însă avem şi câteva culturi ce mai au nevoie de timp până vor deveni profitabile. În contextul actual al pandemiei acestă piaţă este afectată, preţul uleiului esenţial, de exemplu, este de câteva ori mai mic decât într-un an normal, iar cererea este foarte mică”, a mai spus Costin Gutium.
El afirmă că în cazul culturii de lavandă, dacă un investitor nu ia în considerare procesarea acesteia, înfiinţarea culturii nu rentează. De asemenea, compania face şi din celelalte culturi de nişă uleiuri esenţiale sau uleiuri presate la rece ori produse cosmetice.
În ultimii ani, cultivarea lavandei a luat amploare în România, numărul afacerilor din această nişă crescând constant. Însă, dacă Franţa a reuşit să facă renumite dealurile din Provence prin cultivarea lavandei şi promovarea sa, în România încă este o cultură la început de drum şi nu există date oficiale despre numărul de producători ori suprafaţa cultivată cu lavandă.
Ce înseamnă să organizezi un festival al lavandei?
„Să organizezi un festival este mult mai dificil decât pare. Sora mea s-a implicat cel mai mult în acest proiect, iar pregătirile au inceput încă din iarnă. Suntem deja la a doua ediţie şi aşteptările cresc de la an la an. Anul acesta am avut 12.000 de vizitatori pe durata evenimentului”, a spus Costin Gutium.
Festivalul a avut loc în mijlocul plantaţiei de lavandă din judeţul Brăila şi antreprenorul consideră că cea mai mare investiţie în acest proiect a fost timpul. „Nu mă refer la timpul alocat organizării, ci la faptul că la succesul evenimentului a contribuit şi locaţia. În urmă cu 30 de ani, pe locul unde este ferma acum era câmp gol. Cu siguranţă, evenimentul nu ar mai fi avut acelaşi farmec fără munca de-o viaţă a tatălui meu”, a întărit el.
Ce investiţii are în plan Agroprovens pe termen scurt şi mediu?
„Venim după un an agricol 2020 foarte greu, ceea ce ne face să fim foarte atenţi cu felul în care cheltuim banii, însă unele investiţii sunt în agendă, indiferent de vremuri. Seceta de anul trecut ne-a confirmat faptul că trebuie să continuăm într-un ritm accelerat investiţiile cu modernizarea sistemului de irigaţii. Aceste eforturi vom încerca să le acoperim din fonduri proprii sau din credite bancare. Avem în vedere şi proiecte pe fonduri europene”, a afirmat Costin Gutium. El nu a înaintat cifre privind valoarea investiţiei.
Costul unui sistem de irigare per hectar la o cultură de lavandă este de 6.000 de lei, se arată într-un articol scris în urma unei cercetări de profesori de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca.
Gutium a mai spus că vor fi nevoiţi să facă investiţii în tehnologizare, pentru a rămâne profitabili în condiţiile unor fenomene climatice extreme din ce în ce mai dese.
„Sper ca până în 2028 să se practice şi în România agricultura sustenabilă din ce în ce mai mult. Este posibil ca acestă schimbare să nu vină de pe urma absorbţiei fondurilor europene, ci, mai degrabă, de pe urma scumpirii excesive a îngrăşămintelor chimice, fapt ce te face ori să fii mai rezervat cu administrarea acestora ori să te orientezi către tehnologii de fertilizare mai sustenabile”, a conchis Gutium.
Acest articol face parte din campania editorială “Agricultura viitorului” realizată cu susţinerea Patria Bank.
Sursa: https://www.zf.ro/companii/agroprovens-braila-transformat-trei-decenii-camp-gol-intr-lan-25-20409176